,,de ce taci?,,

Standard

Multe probleme între oameni , multe frustrări şi nemulţimiri apar din faptul că tindem să credem că este de ajuns să avem gânduri , emoţii şi sentimente cu privire la cineva, lăsând pe seama celuilalt să ghicească, din noianul de posibilităţi de exprimare, mai mult sau mai puţin voalate, adevărul din noi.

Avem un…cult al non-exprimării de sine, un cult al tăcerii atunci când ea se cere înlocuită de rostire. Ne complacem în comoditatea credinţei că pentru o relaţie trăirile sunt necesare şi suficiente, fără să admitem adevărul esenţial că o relaţie respiră, trăieşte, creşte, se reînnoieşte prin intermediul exprimării reciproce, al schimbului. O relaţie în care nu circulă informaţie, indiferent pe ce canal -verbal sau nonverbal- se transformă într-o relaţie prematur împietrită în ipostaza iniţială, care, oricât ar fi de minunată, rămâne doar o ipostază. Comunicând, descoperim , ne descoperim, îl descoperim pe celălalt, definim, ne definim, ne redefinim, suntem într-un dinamic proces de creaţie care ne vitalizează şi ne satisface…

Este adevărat, tăcerea celuilalt nu înseamnă în mod necesar lipsa gândurilor şi sentimentelor celuilalt faţă de noi. Ce înseamnă ea? Sunt răspunsuri de o uimitoare varietate. Faptul că tac , într-o relaţie, poate însemna că îmi este teamă să vorbesc , că nu ştiu ce să spun, că nu am timp să spun, că nu este o prioritate să spun, că nu vreau să spun, că îmi imaginez că nu este nevoie să spun, că sunt prea obosit ca să spun, că sunt prea timid ca să spun ori că nu ştiu cât de mult aş putea câştiga…comunicând.

Fireşte, şi tăcerea are nobleţea, valoarea , utilitatea şi timpul ei într-o relaţie, tăcerea este ea însăşi o formă de comunicare, uneori mai eficientă decât cuvântul . Ceea ce am înţeles de curând este faptul că nedefinindu-ne şi neexprimând celuilalt motivul real al tăcerii noastre , gândurile şi sentimentele pe care le avem pentru celălalt pot fi îngropate sub muntele format din toate posibilele tăceri…

Iar ca celălalt să aibă prilejul să răspundă, noi avem posibilitatea de a întreba: “ce înseamnă faptul că taci?”

E drept, se poate ca uneori, întrebarea noastră , fie ea şi repetată, să fie urmată nu de o clarificare ci de tăcere. Tăcerea celuilalt este însă şi ea un răspuns , în raport cu care ne putem defini tipul şi ritmul exprimărilor noastre către celălalt.

Clara T

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s