o fi iubire-adevarata ? !

Standard

Iubirea e pusa adesea la indoiala, precum un personaj care stie sa se schimbe in atatea chipuri si sa poarte atatea masti incat cu greu mai poate fi recunoscut in adevarata sa identitate, de dincolo de rol. Iubirea fata de cineva este adesea confundata cu nevoia, cu indragostirea, cu pasiunea, cu dorinta, cu orgoliul, cu interesul, cu relatia insasi, cu absenta, cu iluzia, cu atasamentul, cu dependenta. Ba chiar si cu ura. Cati dintre noi nu s-au intrebat, macar o data in viata : ,,oare iubesc cu adevarat?,,

Eu adesea am ratacit in labirintul indoielii, un timp nemasurat , repetand, ca pe o mantra, o intrebare al carei raspuns, oricare ar fi fost el,  parea sa-mi maculeze, de fiecare data,  puritatea valorilor si sa-mi saboteze plenitudinea trairilor : ,,daca iubesc, cum stiu ca iubesc si ca nu-i altceva?,,.  ,,iubesc pentru ca,,  a tinut, mult timp, loc de argument in favoarea faptului ca numai o iubire trucata poate fi explicata,  motivata cognitiv, rational.  Cu timpul , cu experienta si cu iubirile traite, am ajuns  sa pot contura din ce in ce mai clar certitudinea  trairilor dincolo de retorica definitiilor si conceptualizarilor, am ajuns sa pot distinge mai bine nuantele  si tonalitatile fiecarui simtamant si emotie  prin prisma amestecului dintre ele , am ajuns sa impac in fiinta mea raspunsurile incerte cu intrebarile injuste, teoriile temeinice cu intamplarile superflue, (pre)judecatile cu intuitia. Am ajuns sa incep sa banuiesc ca-l iubesc pe celalalt abia atunci cand (si pentru ca) ii trimit , oriunde s-ar afla ori m-as afla, primul gand al diminetii si ultimul vis ce apune in noapte, cand impart cu el zambetele bucuriei si deopotriva, tacerile tristetii, cand doresc sa fiu cu el in prezentul lui astazi si in asteptarea clipei de maine, cand constat ca nu-mi pasa daca-mi oglindeste sau nu sentimentele ce i le port, cand respir culoarea aeruluui care-i impartaseste prezenta, cand ascult pulsul timpului ce zboara catre el, cand adulmec mirosul trupurilor noastre care tes amintiri nenascute inca, cand intind catre el mainile ce canta in surdina cantecul fiecarei clipe in care-mi simt inima plina de numele lui…

Desi stiu pe de rost toate motivele iubirii mele,  inteleg   si simt ca iubesc cu adevarat atunci cand chiar nu conteaza cum, cat,unde, in ce fel, de ce, pentru ce …  Iubesc cu adevarat chiar si atunci cand se intampla ca iubirea sa se confunde , sa se confrunte , sa se infrunte sau sa se contopeasca, pentru o vreme, cu mastile, cu indoielile  si cu umbrele ei…

 

Clara T

Anunțuri

Un răspuns »

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s